Cris la Scris

Despre relații, bullshit social și standing up for yourself part 1

O să intru direct în pâinea acestui articol, fără o introducere pe care simt că nu are sens să o fac acum, pentru că nu simt asta, și efectiv cred că ești mult interesat de miez decât de introduceri, așa că uite…

Relațiile sunt muncă. Nu cred în relații reușite dintr-un simplu noroc.

Și da, în primul rând nu cred în noroc. Există, într-adevăr, conexiuni intuitive, energii, atracții, flow, sincronicități, da, există ,din punctul meu de vedere ceva dincolo de materie, însă ce face diferența dintre noroc și aspectele astea de natură spirituală, aș spune că este natura semnificativă a lucrurilor. Norocul este un rezultat al hazardului, este o întâmplare, pe când acele conexiuni mai profunde cu adevărat sunt un rezultat a ce atragem în funcție de cine suntem și au în spate o anumită inteligență subtilă, care da… nu se manifestă în sincronicități și lucruri extraordinare tot timpul, ci sunt clipe și clipe în care apar, și da, exact, nu asta îți asigură succesul.

Poți întâlni persoana aparent perfectă în compatibilitate cu tine, însă dacă nu lucrezi în a te dezvolta pe tine alături de relație în sine și să contribui și la creșterea celuilalt cu multă răbdare, compasiune și deschidere, îmi pare rău să te anunț asta, dar relațiile de la sine, nelucrate sunt menite pierzaniei sau mediocrității, depinde ce variantă alegi, dacă ai posibilitatea să alegi.

Părerea mea care are la bază experiența proprie, reflecția intensă (nu exagerez :))) ) și cărți + video-uri relevante care au la bază cercetări științifice, este că nimeni, nu este compatibil din lumea asta cu tine într-un procent extraordinar de mare, mai ales de la început, și chiar, deși sună a mare clișeu, nimeni nu este perfect. Esențial este să ai niște valori de bază comune, niște aspecte complementare și orientare către soluții. Dacă ai niște aspecte de bun simț de acolo îți poți permite să începi să construiești cu acea persoană.

Toți suntem ciudați. Și e pe bune, nu numai că a tot zis-o Seth Godin sau oricare alt scriitor sau cercetător. Din simpla observație poți sesiza că ești înconjurat de ciudați și mai ales, că și tu ești ciudat. Pentru a trăi într-o lume plină de atâția ciudați ai nevoie de o reziliență extraordinară și deschidere. Asta e, n-ai ce face, este o realitate.

Alfel, poți să-ți strângi ce vrei tu și să te retragi din jocul interuman, jocul conexiunilor și relațiilor… îți poți spune că vrei să stai singur, că e mai bine așa, că te mai satisfaci din când în când cu o aventură sexuală să-ți alini sufletul singuratic, că te refugiezi în ce vrei tu… dar știi ce? Deja știu despre tine că ești nefericit. Poți să mă contrazici cu ce vrei, însă noi avem în ADN-ul nostru nevoia de conexiune umană… oricât nu ai vrea să accepți, oricât ai vrea să fugi, să eviți, să te răzvrătești, să spargi pereți. Nu merge.

Și da măi, folosesc cuvântul aparent foarte clișeic și deja poate extrauzat, demodat “fericire” și am tupeul să mă pronunț atât de clar, cu punct, în anumite aspecte cu ce înseamnă să fii fericit sau nu. Dar știi ce? Nu-mi pasă. Nu găsesc alt cuvânt mai potrivit și nu vreau să mă fofilez.

Revenind, important e să găsești persoana căreia poți să-i suporți ceva ciudățenii, să ai baza aceea de bun simț de care vorbeam mai devreme, și să lupți alături de celălalt, să make the most out of it.

Și da, uneori e luptă. Nu e ușor, oricât am visa noi fluturași roz, flow, sincronicități zilnice, la minut dacă se poate și pasiuni care niciodată nu se năruiesc fără să faci absolut nimic.

E o muncă de asumare, vulnerabilitate și acceptare. Aș putea adăuga aici un element de asemenea important, și anume, PUTERE. Când mă refer la putere nu mă refer la aroganță, ci mă refer la OWNING who you are, standing up for yourself, against the odds. E muncă în a te menține independent, la a te menține autentic și în același timp în echilibru cu celălalt, o muncă de dăruire și negociere în același timp… este despre reziliență.

Pasiunea se menține tocmai prin acest lucru… și nu-ți imagina că este atât de nașpa efortul în sine, munca, ci dimpotrivă, cu multă dragoste, o faci din plăcere pentru tine și relația ta, pentru că simți că oferi sau primești ceva, și e chiar fain, te împlinește.

Cam atât cu partea I. Aștept și părerile voastre.

Tu ce spui?

adauga raspuns