Cris la Scris

Conversații cu scriitoarea Ioana Casapu. Despre puterea cuvintelor, aha moments și identitate.

Ioana Cristina Casapu este autoare a cărților Deviații de Stereo și Heart Beats – A Memoir of the Millennial Generation on Social Media și trăiește în Berlin.

Scrisul ei te mișcă prin vulnerabilitatea subiectelor abordate, prin autenticitatea vie și prin finețea simțurilor prezente. Este un scris pătrunzător, ce zguduie clișee și nuanțează stări complexe care nu prea au de obicei echivalent în cuvinte. Misterios, ea le relevă.

M-a frapat modul în care scrie și m-a făcut curioasă să descopăr femeia din spatele cărților, să descopăr umanitatea și viziunea ei despre viață, și mai ales… ce preferă, cum trăiește, ce o frământă, ce recomandă, cine e…

Așa că am provocat-o la următoarea conversație:

  • Cum arată dimineața ideală pentru tine?

Cu cafea, flori, muzică și vești bune.

  • De ce scrii?

Scriu de nevoie, pentru că nu aș putea trăi fără să explorez și să eliberez complexitatea universului din creierul și din camerele secrete ale inimii mele, și scriu de plăcere, pentru că actul ăsta îmi aduce o împlinire diferită de alte împliniri ale vieții. Mai scriu și pentru că sunt emoții pe lumea asta pentru care nu am găsit încă denumiri sau formule, iar cuvântul scris mă ajută să exprim ceea ce corzile mele vocale sau corpul meu nu ar putea niciodată articula.  

  • Citeam cartea ta “Deviații de Stereo”. Scrii tulburător de sincer și vulnerabil. La prima vedere pare dureros să trăiești autentic și cred că nu ai putea scrie o astfel de carte care te mișcă, fără a te lăsa dezbrăcat în interior în fața ta și a cititorilor. Cum este să vezi lumea din prisma vulnerabilității și autenticității?

Este uman, în cel mai amplu sens al cuvântului. Scrisul înseamnă să operezi o radiografie la 360 de grade a ceea ce ești sau a ceva ce s-a întâmplat, ție  sau altora. Explorarea asta presupune să renunți la multe menajamente și cenzuri exterioare sau auto-impuse, și să spui adevărul.

  • Cum poți trăi cu vulnerabilitate viața de zi cu zi? Cum te ajută? 

Te ajută să fii onest cu tine și cu ceilalți, să alegi doar compromisurile pe care le poți valida.

  • Ce te inspiră pentru scris?

Viața.

  • Scrisul bun izvorăște adesea din deschiderea simțurilor. Te-ai simțit vreodată blocată emoțional și că nu mai poți scrie din cauza zidului interior pe care ți l-ai pus? Cum ai depășit un astfel de moment?

Da. Când m-am simțit așa, acum mai mulți ani, am înlocuit scrisul cu fotografia.

  • Cum se conectează scrisul la identitatea ta personală?

Am scris foarte multă ficțiune autobiografică în trecut. Acest lucru s-a schimbat cu vârsta și cu experiențele personale pe care am ales să nu le mai integrez neapărat în literatură. A devenit mai important să experimentez în text și în limbaj cu emoții și mesaje din afara experiențelor personale, într-un efort de a mă conecta cu oamenii și de a le înțelege resorturile în acest fel. Identitatea mea va fi mereu o componentă din opera mea – actul de a scrie leagă toate piesele puzzle-ului care sunt ca om, însă identitatea mea este, în același timp, și foarte fracturată, iar munca de a-mi integra toate aceste aspecte în viața personală este, în acest moment, mai importantă decât munca de a scrie despre ele.

  • Care este impactul scrisului pentru ceilalți, din perspectiva ta?

Cred că scrisul (și cititul) ajută mult la reglarea sănătății emoționale.

  • Care a fost parcursul carierei tale și motivațiile din spate?

Cariera mea nu a urmat un drum linear, și cred că asta mi-a dat oportunitatea să accesez diferite laturi ale blend-ului de business și creativitate în care am operat în ultimii 13 ani. Motivațiile sunt destul de simple și cu puțin diferite de ale multor altor oameni: am vrut să am o stabilitate economică și să muncesc cu plăcere indiferent de field, pentru că asta îmi oferă libertatea mentală de a crea și de a produce mai multă artă pe plan personal. Nu aș schimba nimic în această ecuație.

  • Ce sugestii ai pentru cei care aspiră să devină scriitori?

Să trăiască o viață plină, să se educe permanent lingvistic, structural și creativ, să experimenteze constant cu ei și cu munca lor, și să scrie fără să le pese de ceea ce cred ceilalți, pentru că doar atunci vor crea opera de care sunt capabili.

  • Care este viziunea ta despre viață?

Viața se repetă în aceleași cicluri – care uneori nu vor avea sens. Important e să îți alegi familia de prieteni, geografia profesională și experiențele personale care te vor hrăni dincolo de mundan. Important e să muncești pentru toate lucrurile în care crezi, și să găsești forța de a merge mai departe după înfrângeri. Cum spuneam, viața se repetă în aceleași cicluri.

  • Cum te împaci cu tine în cele mai grele momente? Ce-ți spui? Ce faci?

Îmi imaginez în detaliu cum vreau să arate ziua din viitor când momentul greu se va fi încheiat. Și merg spre ziua aia, chiar dacă șchiopătez.

  • Ce te/ne vindecă?

Iubirea, atingerea, compasiunea, munca și arta.

  • Cum îți trăiești viața?

Ca pe un experiment alchimic în care pe măsură ce adaugi sau retragi anumite elemente obții curioase rezultate.

  • Ce înseamnă a trăi bine?

Înseamnă să te cunoști, să îți poți lua singur deciziile, să oferi, să primești, să rămâi umil în fața iubirii și să te reinventezi de fiecare dată când simți că ți s-a sfârșit inima. 

  • Cum este viața în Berlin?

Viața în Berlin are duritatea unei societăți cândva dezintegrate de secera istoriei, și frumusețea unei libertăți în care poți fi oricine îți dorești. Acest oraș cândva despărțit în două de un zid îmi amintește de nevoia oamenilor de a își reuni toate părțile disparate, de a deveni întregi.

  • Dacă ți-ai pune viața în 20 hashtags, care ar fi acelea?

#love #authorslife #berlingirl #womenwhowrite #spilledink #embodythroughstorytelling #heartbeatsforever

  • Cum te iubești pe tine?

Din ce în ce mai mult, cu vârsta.

  • Ce înseamnă echilibru?

Să fii realist.

  • 3 momente de aha 

Aha1. Am crezut mare parte din viață că trebuie să treci prin dificultăți foarte mari ca să meriți o fericire cât de mică. A trebuit să trec prin lucruri imposibile ca să pot accepta, cu inima strânsă, că e permis să mi se întâmple lucruri bune fără să cred că fac un atac de panică în fața lor.

Aha2. Nu suntem gândurile noastre.

Aha 3. Memoria și istoria personală au calități exponențiale și totul e deja scris dinainte să ne imaginăm.

  • 3 melodii pe care ai thrills aproape de fiecare dată și întâmplări/evenimente/momente/oameni asociate lor.

Am o rochie care cuprinde mai multe astfel de momente. Rochia asta neagră cu păsări aurii pe umeri are o formă perfectă care face probabil orice femeie să arate ca scoasă din Studio 54 într-o seară de februarie. Eu am îmbrăcat-o într-o cameră ticsită cu haine din toate timpurile. Am găsit-o în 2014, într-un magazin vintage din Paris. Când am închis fermoarul, la radio cânta Nick Cave cu On Jubilee Street, iar eu arătam din nou ca la 17 ani. M-am privit în oglindă și mi-am amintit de Mark Knopfler, de Somethings gonna happen to make your whole life better și de „Rochia cea Nouă”, cartea Lindei Grant, nu în ultimul rând de toate poveștile de dragoste pe care le-am trăit în orașe străine.

  • Recomandări de cărți și muzică 🙂

Kate Bush, Nick Cave, David Bowie.

Alain de Botton – An Emotional Education, Evgeni Zamyatin – We, Christopher Isherwood – Goodbye to Berlin.

  • Ce mesaj despre viața ta ai vrea să dai mai departe?

Ia-ți propriile decizii, oricât de proaste se vor dovedi pe termen lung. Este singurul fel în care vei învăța ceva din ele. Regretul de a trăi cu deciziile altora poate să te coste ani buni din viață.

Investește permanent în educație emoțională și în a te cunoaște și dezvolta personal. Îți va schimba calitatea vieții pentru totdeauna.

Viața e plină de goluri pe care nimic nu le va umple. Când te afli în ele, ascultă-ți inima și intuiția, nu frica, pentru că frica are picioare scurte (și de obicei stă pe loc).

P.S.: Puteți regăsi cartea Ioanei aici: https://www.amazon.com/gp/product/B07XSF5KCD/ref=dbs_a_def_rwt_hsch_vapi_taft_p1_i0

adauga raspuns